geschichte 

Tl ann 1951 à l Kreis der Kunstschaffenden fat na gran mostra cun l titul „Trëicënt ani ert de ziplé te Gherdëina“, ulache l ie unì metù ora opres de de vedli mostri y scultëures y moleri jëuni. N à nce purvà a mëter ora opres ora dla dlieja ma chël ne n'ie nia stat mesun. N fova mo scetics de viers dl'inuvazion. Mpo à la mostra abù n gran suzes.

La mostra da d'instà fova urmei deventeda na manifestazion mpurtanta per Südtirol. Per slargë ora la vijion y giapé mpulsc nueves àn tl 1952 nvià scultëures y moleri dl Südtiroler Künstlerbund y dl sindacat di pitëures y scultëures talians de Bulsan y de Trënt a fe pea pra na mostra. Mé puec ntendova che chësta manifestazion dassova fé viver y ispiré l'ert te Gherdëina yn valguni minova chen ne uebe nia ti lascé la lerch a chëi de Gherdëina. Nsciuma, te Südtirol ova la mostra raudlà su na drëta descuscion; tla zaita de livel naziunel „La fiera letteraria“ fòvel scrit n chësc cont che i urganisadëures dh stac boni de purté daujin la trëi grupes linguistiches de Südtirol, jan sëura i cunfins etnics ora.

L nteres per l artejanat y l'ert fova do la viera inò flurì su y cun chësc nce l bujën de se cunfrunté cun stredes artisthes nueves. Perchël à l Lia tl ann 1950 njenià ite tla pitla sala dla reunions n valgun castli y cumprà n valgun libri y zaites d'ert, chen n pudova pona se mpresté ora. L fova la prima biblioteca, che n cialova ann per ann de arichì cun libri nueves. Vinzenz Mussner se dajova ca dassënn per chësta biblioteca.

La mostres dl '52 y '53 univa crithedes dassënn dai tradiziunalisć, ma l cunsëi fova dla minonga che l'ert muessa vester n'esprescion de nosc tëmps y nia dl passà. Pra la senteda generela dl 1953 d'autonn iel perchël unit a s'l dé na gran descuscion. Davia che la ujes per l artejanat tradiziunel univa for plu y plu stersces yl Chemun manaciova de ne mëter nia plu a desposizion la sala, à dut l cunsëi dat la demiscions. De agost dl 1954 à la grupa che ova lascià te cunsëi metù ora per si cont sot al inuem „Grupa di trëdesc“. Chësta grupa à pona tl 1957 giapà l inuem „Ruscel“.

 geschichte 

Pra i trëdesc artisć fòvel Guido Daurù, Josef Kostner, David Moroder, Edmund Moroder, Finy Martiner, Gottfried Moroder jun., Raimund Mureda, Rudolf Moroder de Gottfried, Viktor Moroder, Adolf Vallazza, Bruno Vallazza, Karl Vallazza und Markus Vallazza. Tl 1954 à la grupa di trëdesc pudù mëter ora si lëures te na mostra dla Dominikanergalerie a Bulsan. L publich se ova fat dassënn marueia che l ne fova nia da udëi i lëures tradiziunei. Danz che te Gherdëina se stentova la grupa di trëdesc mo dassënn a mëter ora si opres. Tl ann 1956 ne ti à l „Kreis der Kunstschaffenden“ nia dat a fit na sala. L Chemun ne ti dajova nia l cuntribut finanziel damandà. L univa mé sustenì i artejans che metova ora si lëures – la gran pert dedichei a argumënc sacrei.

Ai 12 de Merz dl 1957 dh pona la grupa „Ruscel“ unida metuda su ufizialmënter da Guido Daurù, Gottfried Moroder, Rudolf Moroder Rudolfine, Viktor Moroder, Luis Piazza, Emilia Schmalzl und Adolf Vallazza. Dal scumenciamënt fòvel nce leprò Josef Kostner, David Moroder, Raimund Mureda und Rudolf Moroder de Gottfried. Nulova se giaurì de viers dl nuef y nia mé se stlù ite tla tradizion. La parola „ruscel“ fova adateda per descrì chësta ulentà de inuvazion.

La grupa Ruscel à fat pea pra mostres a Firënza, Minca, Stockholm ya Dispruch, ulache l'opres à abù n gran suzes. La grupa cunlaurova dassënn cun l Südtiroler Künstlerbund. Per si lëures à i artisć de chësta grupa venciù truep pesć y recunescimënc.

Tl ann 1958 à pona la grupa Ruscel pudù mëter a jì na mostra tl chino Dolomiti, pra chëla che l pudova mé fé pea artisć che ova bele fat pea pra doi o plu mostres coletives. Nscila ulòven asseguré la cualità artista. Tl 1963 à la grupa pona pudù tò a fit na sala dl Chemun, ulache i pudova mëter ora si opres. Da ntlëuta à la grupa Ruscel metù a jì uni ann mostres coletives y persuneles.