geschichte 

Ti ani do l 1965 dh l artejanat te Gherdëina ruvà te na gran crisa. Für plu y plu scultëures lasciova de ziplé, jiva a crì n auter lëur o jiva nzaul d'auter a sté. Truep scultëures dh migrei tla Svizra, ti Paejes Tudësc, tl'Autria, Australia o Canada y scumenciova cun d'autri mestieres. L nteres per l mestier da scultëur jiva dojù. Tla Scola d'Ert se ova la cumpëida de sculeies arbassà belau dl mez. Gauja de dut chësc svilup dh stat l Segondo Cunzil Vatikan (1962-65) pra chël che l ie unì fat ora che la dliejes muessa vester scëmples, zënza de gran decurazions y figuren. Daviadechël fòvel scialdi manco ncëries per statues. Sëuraprò àn ti ani '60 scumencià a ziplé a mascin, cun chëles che n pudova fé do figuren zipledes te na maniera ndustriela y zënza de gran fadies. Te chisc ani de crisa sotrissova la grupa Ruscel la pert artista, l'idea di lëures, ajache i fova dla minonga che l savëi tecnich ne dassova nia vester tan de mpurtanza, ajache chël savova pu bele da fé la mascins.

Coche conta Carlo Mussner, che fova ntlëuta presidënt dl „Kreis der Kunstschaffenden“, cialova la lia de se muever de viers de n artejanat artisth, cialan de mantenì la ravises ma de se ërjer mpo su de viers dl nuef. N scumenciova a udëi ite che n muessa jì cun i tëmps y se giaurì a formes espressives nueves. Te chëi ani unìvel perchël metù a jì mostres de ert sacrela cun na linia scialdi moderna, che ne fova nia drë' bënuluda dai cunservatifs da tlo. L mpuls per chësta bildet nueves, dh Einheit danter l auter dala „Unione cattolica artisti italiani“ UCAI, na urganisazion che fova unida metuda su dal Vatican per sustenì l'ert sacrela y per ti fé cuncurënza ala urganisazion d'ert „Sindacato Italiano Artisti Belle Arti” SIABA, che univa sustenida dassënn dal partit comunist. Chisc studiei d'ert y prevesc che univa a tenì cunferënzes fova scialdi progressifs y cunsiova de lauré te n stil plu modern. L fova ntlëuta na gran sëida danter cunservatifs y progressisć. Pra sëires de descuscion defrëntes unìvel for rujenà di problems artistics.

L univa metù a jì una na mostra coletiva al ann, ulache i artejans dajova ju for ntëur an 200 opres de lën, ghips y sas y nce pitures che univa pona cerdudes da na giuria. Pra la mostres coletives pudòven vëncer pesć de scioldi y libri d'ert tla categuries lerneri, iuniores y seniores. La giuria azetova me lëures che ova na tendënza al modern.

Sëuraprò metova l „Kreis der Kunstschaffenden“ a jì mostres coletives oradecà, danter lauter n iede tla Galleria Agostiniana a Roma.

Daujin ala coletives unìvel metù a jì mostres de gran artisć, danter lauter dl moler Karl Plattner, dl scultëur Augusto Murer y de Biancini, che fajova opres de ceramica.

Daujin ala mostres unìvel mo metù a jì viages culturei te ziteies, per jì a ti cialé al'ert moderna. Sëuraprò unìvel urganisà cunferënzes y cunzerc. Da numiné iel i cunzerc de mujiga tlassica dl Angelicum. L ie nce stat cunzerc de tlavier dl pianista Siegfried Schmalzl de Gherdëina. Ntlëuta fova duc scialdi recunescënc de pudëi jì a na tel manifestazion rera.

Canche tl ann 1960 iesen ruvei ala bela cumpëida de 250 libri tla biblioteca, iel stat de bujën de i cuncé ora te na sala plu adateda, tl selbst sëura la sala dla mostra. Ann per ann unìvel cumprà do libri d'ert, leteratura, storia y zaites. Truep libri ti univa nce scinchei al „Kreis der Kunstschaffenden“.